Fusesem acasă la Tulcea să o văd pe mama pentru ultima dată. Știam amândouă că ne luăm rămas bun, dar nu ești pregătit niciodată pentru asta în orice poziție te-ai afla. Și am început să ne jucăm tot felul de joculețe în care ne prefăceam că nu e real ce se petrece și că nu e real nici anul ăsta cu pierderi după pierderi.
Pe drumul către București am stat și m-am uitat la șosea de pe locul din față. Ochii îmi jucau doar pe linia continuă/ discontinuă a șoselei, iar când am ajuns în casă mi-am deschis laptopul & instrumentele și am făcut această piesă cu tot ce am simțit atunci. Piesa se numeste ,,Paranoia Fantesia” și îi este etern dedicată mamei mele Tamara, cea mai perfectă mamă pentru mine
Acum sunt mai stabilă și pot vorbi deschis despre pierderile acestui an. Și în continuare încurajez să se vorbească mai deschis despre pierderi și cum le poți duce, terapie, acceptare & tools. Vorbind si despre părțile dureroase ale vieții le scoatem din zona tabu & ele devin mai firești & devin mai ușor de dus.
Acest video este de la Cluj. Iubesc Clujul și tot ce s-a întâmplat ultima dată mai ales
Revenim în Decembrie cu +SHE+ & abia așteptăm!
Katerina Molotov